Home > Dimineata, la cafea, Romania > Dau Romania mea…

Dau Romania mea…

… pentru un cal. L-am parafrazat, desigur, pe Richard al 3-lea, dar cred ca simbolul capatat de caii de la Letea zilele acestea serveste foarte bine subiectului celui de-al 16-lea episod din serialul despre Romania.

Lasand un pic la o parte discutiile interminabile de la TV, cauzele de pe Facebook, emailurile cu “da-l mai departe”, a aparut ceva nou si destul de puternic pentru o problema aberanta, demna insa de societatea romaneasca asa cum este ea acum: actiunea. Si aici nu o sa fac referire la flash-mob-ul care nu cred ca i-a ajutat cu ceva pe acele animale ci mai degraba pe cei ce au avut ocazia sa scrie pe Facebook ca au fost acolo. Ma refer la plecarea a 20 de masini in miez de noapte pentru interceptarea unui tir care transporta deja primele animale capturate catre un abator. Ma refer desigur la acei oameni care au plecat, si-au pierdut o noapte, la aceasta ora poate deja doua, pentru a nu lasa ca o idee aberanta sa aiba finalitate. Au riscat sanctiuni legale pentru aceasta actiune ce aduce un pic a film cu haiduci, dar li s-a parut mai importanta viata unor cai. Un aspect deloc de neglijat, pentru ca nu stiu cati dintre cei ce lucreaza in companii serioase, mari, internationale si-au pus problema cat de greu poate atarna un cazier patat fie si de o amenda penala.

Acesti oameni merita admiratie nu pentru modul in care au actionat, ci pentru simplul fapt ca au actionat. Imi vine in minte chiar o paralela, poate exagerata, cu cei ce au tras masele de oameni dupa ei si la revolutia din ’89. Nu cred ca exista cineva suficient de naiv sa creada ca in ’89 au fost 500.000 de revolutionari pe strada. Cei ce credeau in revolutie poate erau 5% din ei. Restul au fost masa critica de care a fost nevoie pentru a da greutate. Au fost oameni ce au aderat spontan, fara sa realizeze importanta gestului lor.

Revenind la problema pe care voiam sa o sublinez este ca nimic nu ne misca din confortul nostru personal, motiv pentru care niciodata dupa o discutie, fie ea cat de controversata, nu luam atitudine. Nu trecem la actiune. Nu trecem la fapte. Inchidem laptopul, tv-ul si ne culcam linistiti stiind ca am dat click si noi unde trebuia si ca astfel mi-am adus contributia. Ca sa fie clar pentru toata lumea, imaginati-va 3 oameni care incearca sa miste o piatra uriasa si 100 de oameni pe margine care ii incurajeaza, le propun solutii, ii critica, dar unul nu pune mana sa-i ajute. Asta ne lipseste mult: actiunea.

Jenant si ingrijorator este ca cei in masura sa miste un deget nu o fac, desi in aceasta situatie, lucrurile ar fi extrem de simple. O OUG data de la Palatul Victoriei care sa stopeze orice actiune cu acei cai si un termen de 30 de zile in care cei abilitati sa formuleze un proiect coerent de protectie a acelor animale. Atat. Nici nu era nevoie de mai mult in acest moment. Aici n-am sa acord un plus decat Dacianei Sarbu, care in calitate de euro-parlamentar s-a sesizat si a facut deja niste demersuri de a gasi sprijin la straini. Sunt sigur ca nu a facut-o pentru imagine, pentru ca atunci cand am cunoscut-o, vorbea cu prea multa pasiune despre mediu pentru a nu crede cu adevarat.

Care-i solutia?

Cred cu tarie ca tine de dezvoltarea personala si de dorinta de a ne imbunatati pe noi insine. Tine de vointa cu care ne vom critica obiceiul de a deschide gura si atat si de al inlocui, pe el, pe obicei, cu un altul in care tinem gura inchisa si facem. Facem orice trebuie facut, nu doar ca sa fie facut, ci cu simt de raspundere. Pare simplu, dar nu e. Ca dovada, eu scriu doar si nu ma duc la Urleasca sa dau o mana de ajutor la ingrijirea acelor cai, asa cum anunta aseara Ra, despre care a povestit patimas, sincer si partinitor Agarttha. Tot la scris s-a rezumat si Adrian Georgescu, dar macar a facut-o foarte bine.

Iti doresc o zi in care, desi duminica, sa lasi telecomanda si sa pui mana sa faci ceva. Fie si o plimbare. Te va ajuta mai mult decat statul in canapea.

Romania intr-un gand de dimineata.
Ep. 1 – Tara sau noi?
Ep. 2 – Egoismul
Ep. 3 – Autocritica
Ep. 4 – Frica de reusita
Ep. 5 – Romania mea
Ep. 6 – Respectul
Ep. 7 – Copiatul – Guest Post
Ep. 8 – Atitudinea – Guest Post
Ep. 9 – Cazul social
Ep. 10 – Dependenta
Ep. 11 – Talentul
Ep. 12 – Scuzele
Ep. 13 – Eficienta
Ep. 14 – Trasul de timp
Ep. 15 – Moderatia

Advertisements
  1. Cristian Cartzu
    May 25, 2011 at 1:44 PM

    Un comportament barbar. Aici faceau cu mana de dupa gratii mult timp cei implicati. Dar se pare ca in Romania nu exista legislatie care sa reglementeze chestiunile astea. Pacat.

  1. May 29, 2011 at 9:49 AM
  2. June 26, 2011 at 10:51 AM

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s