Home > Dimineata, la cafea > Norocul Andreei…

Norocul Andreei…

Burlacu este ca leapsa se joaca acum pe net si nu in parc. Astfel nu m-ar fi prins cu provocarea asta, faina de altfel. Desi avand in vedere ca a venit marti si ca eu sunt in pat de atunci, pironit de o viroza misto, putea sa ma prinda si fara efort. Prima oara am vazut aceasta leapsa la Andrei Cismaru. Mi-a placut ideea. Este un mod fain de a te deschide un pic in fata cititorilor si a oamenilor cu care socializezi electronic insa nu-i vezi foarte des la fata. Asadar, cine sunt?

Sunt sincer. Cred ca e important in viata si-mi doresc din toata inima sa-mi mentin cat pot aceasta caracteristica.
As vrea sa imi pot ordona lucrurile la un moment dat incat sa pot sa duc la bun sfarsit toate lucrurile frumoase ce-mi trec prin cap.
Pastrez un biletel de la o fata de care m-am indragostit in clasa a 9-a. Pe atunci nu erau sms-uri, IM, Twitter and stuff.
Mi-as fi dorit sa fiu mai atent cu persoanele ce au inseamnat enorm in viata mea.
Nu imi plac ignorantii, laudarosii, dovleceii si rucola.
Mă tem de tot ce nu as putea sau apuca sa realizez. Din acest motiv am momente in care ma supra-aglomerez in incercarea de a face cat mai multe.
Îmi pare rau ca nu am avut curaj sa fac niste pasi la momentul la care trebuia. E bine si mai tarziu, dar unele lucruri nu mai pot fi intoarse din drum.
Imi place sa gandesc. Iar asta poate fi un mare defect pentru ca de multe ori gandesc si analizez prea mult si nu-mi ramane si timp sa pun mana sa si fac ceva.
Nu sunt un prieten usor pentru prietenii mei. Poate ca sunt un prieten bun, dar sunt dificil de inteles si cred ca ar trebui sa le multumesc enorm pentru rabdare.
Dansez cu placere si foarte rar. Mi s-a reprosat asta de multe ori si nu am reusit sa corectez. Nici nu am incercat. Recunosc.
Cant voluntar doar daca sunt singur. Pe ceilalti ii respect prea mult pentru a ii chinui in asa hal. Am mai cantat din obligatie la o nunta si-un botez. Nu erau insa ale mele.
Niciodată n-am sa spun niciodata. Sunt foarte deschis la noi si incerc multe lucruri din curiozitate.
Rar ai sa ma vezi iscand o cearta, un scandal. Sunt extrem de rabdator.
Plâng rar, dar am descoperit ca este bine. Pentru persoane care nu pot sa-si deschida sufletul cu usurinta, plansul este un mechanism bun de echilibrare a emotiilor. Din nefericire a trebuit sa plang de mai multe ori decat mi-as fi dorit.
Sunt confuz doar cand e vorba de inteles decizii ilogice. Sunt confuz in preajma unei femei nehotarate. Niciodata insa in ceea ce am de facut. Poate pentru ca le gandesc prea mult.
Am nevoie de liniste, de prieteni, de natura, de miscare, de provocari.
Ar fi trebuit sa trimit asta la niste prieteni sa-l completeze despre mine. Cred ca ar fi fost mai obiectiv un pic. Ii invit sa corecteze pe unde nu sunt de acord.
As putea sa fac lucruri extraordinare daca mi-as gasi linistea si sustinerea de care am nevoie. Deduceti de aici ce vreti. Fie ca-s un increzut, fie ca nu mi-am gasit inca locul. Chiar cred insa in asta.

Iar de aici leapsa merge mai departe la Raluca, Doria si Bujor. Eu m-am simtit de parca as fi completat intr-un oracol cum aveam in scoala generala. :))

Sa aveti o zi cu o bucatica de frumos care sa va salute.

PS: Pentru inspiratie puteti asculta clasica asta de la Shirley Bassey. Eu am ascultat Muse. :D

Advertisements
  1. March 24, 2011 at 9:17 PM

    Foarte frumos…Este admirabil ca reusesti sa te accepti asa cum esti…Nu-fi face griji, linistea si locul le vei gasi..daca iti vei dori intr-atat de mult incat sa le cauti acolo unde trebuie…Tu stii cel mai bine unde sunt…Opreste-te si asculta-te! Cauta-le in interior si nu in exterior! Adu-le tu spre tine si nu astepta sa vina singure sau sa ti le aduca cineva…Gandirea este benefica dar de multe ori ucide simtirea…care te poate face spontan si instinctiv…Gandirea excesiva te poate indeparta de ceea ce cauti pentru ca este o manifestare a nevoii de control…Lasa lucrurile sa existe! Cand vei lasa totul sa fie, sa vina de la sine…, sa te bucuri de ceea ce este si sa iei totul ca atare, locul unde te vei opri va fi al tau si linistea iti va cuprinde sufletul…A te accepta nu e suficient de multe ori, ci a accepta si ce e in jurul tau este un ajutor in plus…Ai incredere, pentru ca ai resursele necesare!:)

    • March 25, 2011 at 4:45 PM

      Thanks for this motivational comment. E drept ca noi ne cam stim de ceva vreme. Tot sa fie vreo 20 si ceva de ani, deci asteptam sa ma contrazici un pic. Multumeesc!

  2. Teodora
    March 24, 2011 at 11:52 PM

    Felicitari pentru ca esti cel ce esti… Un om frumos… :) Nu te opri…vei gasi si linistea si sustinerea pe care le meriti… :)

    • March 25, 2011 at 4:46 PM

      Multumesc pentru incredere, Teodora.

  3. Cristian Cartzu
    March 25, 2011 at 6:38 PM

    Esti un prieten excelent pentru ca esti un om deosebit. Noi doi am trecut prin multe si ne stim de ceva ani. Nu am sa ii inteleg insa pe aceia care dau cu piciorul la asa ceva. Cat despre cat de dificil esti ca prieten, nu stiu cum esti cu altii, dar cu mine ai fost ala rational si intelegator intotdeauna. Acum ca te-am laudat atat, tre sa dai o bere la vara cand vin in tara.

  1. March 25, 2011 at 9:15 AM

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s