Home > Dimineata, la cafea > Cum spuneam si…

Cum spuneam si…

… ieri, multe evenimente despre care as vrea sa va povestesc s-au aglomerat un pic astfel ca va povestesc despre ele cu un mic decalaj. Luni seara, am avut ocazia, la o initiativa a unor oameni foarte faini prin pasiunea lor cel putin (HCA Bucuresti) si transmisa mai departe de Chinezu, am avut ocazia cum spuneam sa imi mai dezmortesc un pic oasele la un meci de handbal.

Hai sa lamurim niste lucruri mai intai. In primul rand, eu eram foarte dezmortit inca de duminica cand am luat parte la ceva cam mult fotbal, adica si la meciul de la Mogosoaia, dar si la #fotbaltweetmeet. Logic ca dupa o iarna in care activitatea fizica principala a fost statul pe scaun, m-am resimtit serios. Asta insa nu avea sa-mi ia nimic din bucuria pe care mi-a creat-o aceasta intalnire de la sala de sport a scolii 40 din Colentina.

Ce s-a intamplat acolo?
Ei bine, acesti oameni pasionati de handbal care au intemeiat un club Amator si care se intalnesc saptamanal si joaca de vreo cateva luni, ne-au provocat, pe noi bloggerii, (ma consider unul dintre prin simplul fapt ca am un blog) la un meci amical. Ne-am strans vreo 10-11, unii care nu mai jucasera niciodata, unii care jucasera in urma cu destui ani prin scoala (este si cazul meu care nu am mai jucat din clasa a 8-a, adica de vreo 16 ani). Anumite chestii nu se uita totusi, dar corpul nu mai asculta mintea si te pune in situatii destul de comice in incercarea ta de a reusi chestii. Nu stiu cat a fost scorul, nu e important, victoria a fost a gazdelor, dar ideea in sine mie mi se pare senzationala. Luni am adormit pe la ora 3, pentru ca eram asa de incarcat de energie de la acest meci si atat de bine dispus incat imi e greu sa va spun cand am mai patit asa o bucurie sincera. Ar fi nedrept sa nu mentionez ca din echipa noastra au excelat Alexandra Enea (in poarta), Adrian Zabava si Bogdan Dascalescu.

Sper sa ne mai invite. Pe mine unul ma bate gandul sa ma inscriu la acest club si sa ma duc saptamanal sa joc. Conditiile sunt excelente fata de cele in care ne chinuiam noi in curtea scolii, cu teren de ciment si porti desenate pe ziduri. Multumesc inca o data celor de la HCA Bucuresti si Cristinei Toma, care am inteles ca este “capul rautatilor” din spatele acestei intalniri frumoase.

Sa aveti o zi optimista si relaxata.

PS: Poze am gasit doar la Adrian Holerga, pe Facebook. Am extras una cu toata gasca.

Advertisements
  1. March 23, 2011 at 11:48 AM

    :) A fost intr-adevar ft ft tare! Si eu am adormit tot pe la 3, desi cu o zi inainte eram foarte obosita! De la aceeasi energie “mi s-a tras” si mie! Sa stii ca si pe mine ma bate gandul sa ma inscriu, daca ne-or primi! :D Deci, daca te hotarasti, anunta-ma si pe mine, ca parca as avea mai multa tragere de inima sa nu ma duc singurica acolo! ;;)

    Si multumesc pentru aprecieri! Dar toata echipa a fost la inaltime, mai ales numai un zambet! :D

    • March 23, 2011 at 2:56 PM

      Mai, eu am fost si pe jos. Am o vanataie in cot si un cucui cu care pot demonstra.

  2. March 23, 2011 at 12:31 PM

    Buna!

    Iti multumesc frumos ca ai acceptat invitatia si ca ai venit la sala. Bucuria mea e si mai mare, daca v-a placut si sunteti oricand bineveniti.
    Ma gandesc chiar sa facem acest tip de intalniri mai frecvente (o data la 1-2 luni) si sunteti bineveniti sa va antrenati alaturi de noi si apoi sa jucati la Echipa Bloggerilor, fara nici o problema.

    Oricare ar fi urmarea, multam fain pentru implicare! :)

    Cu bine,
    Cristina

    • March 23, 2011 at 2:57 PM

      Fix la asa ceva m-am gandit si eu. Ma gandesc ca daca devine o intalnire permanenta, fie ea si una la doua luni, ar atrage mai multi care sunt pasionati de acest sport si dornici sa reinceapa sa-l practice. E si cazul meu, am zis-o.

  3. March 23, 2011 at 12:36 PM
    • March 23, 2011 at 3:04 PM

      aha. faine. un pic miscate, dar asta e o dovada clara ca n-am stat locului. Nici macar eu. :)

  4. Cristian Cartzu
    March 25, 2011 at 6:33 PM

    Cum domnule, handbal? De cand joci tu handbal? Eu nu-mi aduc aminte sa-mi fi spus asta cand eram in generala.

  5. March 26, 2011 at 10:13 PM

    He- he! ;) Si eu am avut genunchiul “praf”! :)) O vanataie de toata frumusetea, nu stiu daca o sa ma imi treaca decat in vreo 3-4 saptamani! :) Dar nu ma deranjeaza… ;)

  1. March 23, 2011 at 10:29 PM
  2. March 24, 2011 at 6:01 PM

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s