Home > Dimineata, la cafea > Inceputul…

Inceputul…

… de la One, piesa celor de la Metallica, a fost primul meu target cand eram foarte mic si visator si m-am inscris la un cerc de chitara la Palatul Copiilor. Am carat o chitara Reghin dupa mine vreo 2 prin parculetul palatului, iar inceputul de la One parea singurul lucru cool pe care reuseam sa-l cant. Am fost foarte dezamagit atunci de abordarea la ore a unor slagare precum “Ce mica e vacanta mare”, iar cum in cercul de prieteni nu aveam vreun chitarist, acest instrument nu a reusit decat sa-mi lase o urma pe umarul drept de la carat. Imi cer scuze pentru vulgaritate ce urmeaza, insa la indemnului unui link de pe Twitter am ajuns pe libertatea.ro si am citit un articol despre un alt roman, talentat si muncitor, care, muzician fiind, a ales calea strainatatii pentru a isi urma pasiunea. Foarte inspirata replica “Când îmi căutam de lucru, nu eram întrebat ce pot să fac, ci din partea cui vin”. Numele lui este Radu Seu si uluieste lumea prin abordari la tambal a unor piese precum: Nothing else MattersHotel California sau Ave Maria lui Bach.
Ma bucur si ma intristez simultan cand vad ca avem asa romani talentati, dar nu stim sa-i apreciem si sa-i incurajam.

Sa ai ocazia sa fii mandru azi!

PS: Multumesc lui Muntele ca a dat linkul pe Twitter. Pe libertatea.ro n-as fi ajuns altfel.
PS2: Daca ai astfel de exemple, te rog, nu ezita sa pui linkurile mai jos la commenturi. Nu conteaza domeniul.

Advertisements
  1. nanook
    March 15, 2010 at 8:36 AM

    nu mai stiu nominal romani care dau pe spate strainii, dar sunt vreo cativa. uite la florin busuioc si nici macar nu era in meserie.
    pe de alta parte, orice faci in viata isi gaseste o aplicare mai tarziu si ne largeste definirea noastra ca persoane. de exemplu, ai mei m-au ‘pedepsit’ cat eram mic (macar TU ai vrut sa inveti sa canti la chitara) sa invat sa cant la vioara. stii cat am practicat? innebunesti, daca te gandesti ca mergeam la scoala normala si de trei ori pe saptamana, dupa-amiezile mergeam la conservatorul de muzica. ai ghicit? sunt convins ca nu. sapte ani! cantam binisor dar nu imi placea de loc sa exersez ore in sir. si la un moment dat am dat cu vioara de pamant de s-a crapat pe bune (mi-a parut rau peste ani) si am zis ‘hopa’. si hopa a fost. insa, acum poti sa-ti spun daca un interpret (indiferent daca isi foloseste vocea sau un instrument) canta corect sau falseaza. si imi place muzica simfonica in continuare, bineinteles cantata de altii ;). o zi excelenta, n.

  2. alina
    March 15, 2010 at 9:14 AM

    maaaiiii, cred ca la costel busuioc te referi :) florin busuioc prezinta in continuare vremea din cate stiu eu

    • nanook
      March 15, 2010 at 10:13 AM

      alina, ai dreptate, ma gandeam la costel b. florin, zis buzu, cred ca mi-a rasarit din subconstient ca face altceva decat actorie si este deja plictist de ceea ce face. multumesc. n.

  3. March 15, 2010 at 10:10 AM

    @nanook Stii care-i partea trista? Eu, acum, regret enorm ca nu am invatat sa cant la pian. Desi, cand eram mic n-aveam nicio tragere de inima catre acest instrument. Zi faina si tie.

    @alina Pai, n-ai de unde sa stii ca nanook nu s-a referit chiar la Florin Busuioc. :) N-a spus despre el decat ca nu este in meserie, iar Florin este actor, nu meteorolog sau fost model prietena a vreunui baietas. Dar, ai dreptate. Costel este mult mai aproape de subiect :)

    • nanook
      March 15, 2010 at 10:16 AM

      chestia cu pianul poti s-a faci cand vrei. daca ai ureche muzicala, restul este teorie. cumpara-ti o orga electronica mica si vezi pe la scoala populara de arta, sau cum s-o fi chemand acum, de ia niste ore de armonie. daca nu gasesti, spune-mi si intreb eu de profesor de pian. succes! n.

  4. March 15, 2010 at 8:03 PM

    nu poti fi profet in tara ta! e trist, dar adevarat.
    am adunat o lista de “nume” cu care ne putem mandri aici:

    http://reflect2u.wordpress.com/category/sunt-unii-dintre-noi-iar-noi-suntem-daci/

    am facut-o impreuna cu altii care cred ca in esenta noastra suntem un popor de oameni remarcabili!

  5. March 15, 2010 at 11:12 PM

    am văzut prima oară un clip cu tipul respectiv în urmă cu vreo două luni. era într-o crâşmă din tineretului, cel puţin aşa reieşea din comentariile de pe youtube, şi îmi propusesem să merg să-l caut. îmi doream enorm să-l pot cunoaşte pe acet om. pe lângă faptul că mai cânta dumnezeieşte metallica, într-o crâşmă, dar mai avea şi o faţă tristă ascunsă sub un zâmbet discret. tare, tare mult mi-aş fi dorit să-l ascult live. ca să aflu acum că e plecat de mai bine de un an. aşa că nu-mi mai rămâne decât să tenks youtube.

  1. No trackbacks yet.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s